Abonament de date și internet: încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală în mediul online

Articol publicat de dr. Andrei Duțu în Revista Pandectele Române - revistă disponibilă în format electronic în Sintact.ro

(CJUE, a 3-a cameră, hotărârea din 18 octombrie 2018, Bastei Lübbe GmbH & Co. KG c. M. X.)

Titularul abonamentului la internet prin care s-a realizat o încălcare a unor drepturi de proprietate intelectuală nu este exonerat de răspundere în cazul în care arată că un membru al familiei sale a putut avea acces la internet prin intermediul acestuia.

---

Conform hotărârii preliminare din 18 octombrie 2018, CJUE a stabilit că persoana care deține acces la internet în calitate de titular al unui abonament de date răspunde pentru orice acțiune ilicită de distribuire de fișiere realizată prin această conexiune, fără a putea invoca faptul că o altă persoană, mai precis un membru al familiei sale, a săvârșit, în concret, faptele ilicite.

În speță, un cetățean german (care a optat să rămână anonim) a distribuit o carte în format audio prin intermediul conexiunii sale la internet, cu scopul de a fi descărcată de un număr nedefinit de utilizatori pe calea unui sistem de transferuri electronice peer to peer. Titularul drepturilor de autor și a drepturilor conexe asupra operei digitale, editura germană Bastei Lübbe, a formulat o acțiune împotriva titularului conexiunii la internet (identificat în baza adresei de IP prin expertiză de specialitate), solicitând încetarea activității ilicite și plata de despăgubiri. Pe această cale, reclamanta a arătat și că, în speță, calitatea procesuală pasivă a pârâtului decurge din ipostaza sa de contractant al serviciilor de date și internet.

În apărare, pârâtul a contestat susținerea conform căreia faptele ilicite au fost săvârșite de către el, arătând că, deși furnizorul garantează securitatea conexiunii oferite prin contract, acces la aceasta aveau și părinții săi, cu care locuiește în aceeași casă. În plus, acesta a arătat că nu calculatorul său personal a fost utilizat pentru distribuirea ilicită a fișierului.

Tribunalul districtual (Amtsgericht) din Munchen a respins acțiunea în reparație formulată de reclamantă, arătând că utilizatorul serviciilor nu poate fi ținut responsabil pentru încălcarea drepturilor de autor în cauză, în condițiile în care a arătat că adresa de IP prin care s-a stabilit conexiunea la internet nu îi este atribuită personal, ci corespunde unui „loc de consum” unde mai multe persoane pot avea acces la aceasta, inclusiv, în speță, părinții săi.

În condițiile legislației germane în materie, titularul abonamentului la internet se prezumă a fi autorul atingerilor și încălcărilor aduse prin intermediul acestei conexiuni, dacă acesta poate fi identificat în baza adresei de IP și, în același timp, dacă nu poate fi identificată o altă persoană care ar fi putut avea acces la internet prin aceasta. Astfel, dacă titularul indică un membru al familiei care, în aceeași măsură ca și el, poate utiliza conexiunea la internet (aceeași adresă IP, așadar), răspunderea sa nu poate fi angajată, fără a i se cere să dea declarații cu privire la aspecte ce cad sub incidența și ocrotirea reglementărilor relative la dreptul la viață privată și a dispozițiilor constituționale germane relative la protecția căsătoriei și a familiei.

În apelul formulat în titulară cauză de către editura a drepturilor încălcate și judecat de Tribunalul Regional (Landgericht) din Munchen, instanța a apreciat favorabil oportunitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, prin care se solicită judecătorilor de la Luxembourg să arate dacă sancțiunile aplicabile atingerilor asupra dreptului de a comunica public o operă și măsurile de garantare și ocrotire a drepturilor de proprietate intelectuală rămân eficiente, disuasive și efective, în condițiile în care titularul unei conexiuni la internet prin intermediul căreia s-au realizat atingerile respective prin distribuirea electronică a unui fișier nu răspunde în situația în care arată că există posibilitatea ca respectiva conexiune să fie utilizată în aceeași măsură de un membru al familiei sale, fără a se permite cercetarea circumstanțelor și natura utilizării conexiunii de către acest membru al familiei.

Curtea apreciază că hotărârea preliminară trebuie să aibă în vedere o „conciliere” a diferitelor drepturi fundamentale ale omului invocate, ceea ce trebuie să ducă la un just echilibru între acestea. În speță, protecția cu caracter cvasi-absolut oferită de dreptul național membrilor familiei titularului la abonamentul de internet prin care s-au realizat acțiunile ilicite de încălcare a drepturilor de autor, prin distribuirea operei printr-un program specific, constituie o piedică în garantarea și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.

Cu toate acestea, Curtea arată în continuare că situația ar fi fost diferită, în sensul evitării unei ingerințe considerate inadmisibilă asupra dreptului la viață privată și de familie, dacă titularii drepturilor de autor încălcate ar avea la dispoziție o acțiune efectivă, care să le permită invocarea răspunderii civile exclusive a titularului abonamentului de acces la internet în cauză.

Prin urmare, se arată în hotărârea pronunțată că „art. 8 par. 1 și 2, din Directiva 2001/29/CE a Parlamentului și Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională, coroborat cu art. 3 par. 1 al aceleiași directive, pe de o parte, și art. 3 par. 2 al Directivei nr. 2004/48/CE a Parlamentului și Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, pe de altă parte, trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislații naționale precum cea invocată în speța de față, astfel cum a fost interpretată de jurisdicția națională competentă, în virtutea căreia titularul unei conexiuni la internet, prin intermediul căreia s-au realizat atingeri și încălcări ale drepturilor de autor prin distribuirea fișierelor protejate, nu poate răspunde din punct de vedere civil în situația în care indică un membru al familiei care avea posibilitatea de a accesa această conexiune, fără a putea da informații cu privire la momentul la care aceasta a fost accesată, de care membru al familiei a fost accesată și modalitatea în care acesta a utilizat conexiunea”.

În consecință, arată instanța de la Luxembourg, titularul abonamentului la internet prin care s-a realizat o încălcare a unor drepturi de proprietate intelectuală nu este exonerat de răspundere în cazul în care arată că un membru al familiei sale a putut avea acces la internet prin intermediul acesteia.