Despre premisele, dezvoltările și perspectivele unui drept al inteligenței artificiale, Mircea Duțu

2.    Premise, insuficiențe, inadecvări

Preocuparea pentru reglementare ca instrument de control și protecție conturează clar apariția un drept al inteligenței artificiale, chiar dacă „deocamdată provizoriu și tranzitoriu, în curs de definire, în cadrul sistemului juridic și un drept de cetate în arealul disciplinelor științifice.”. Implicațiile sale vizează în primul rând drepturile fundamentale, dar și „dreptul muncii, cel al sănătății, cel al proprietății intelectuale, datelor cu caracter personal, al finanțelor publice, dar și drepturile civil, penal, internațional, bancar, al mediului și al climei ș.a. sunt afectate de dezvoltarea acestor noi tehnologii.”

Insuficiențele noului drept al inteligenței artificiale vizează reacția juridică lentă, lipsa unor definiții clare și comune a diferitelor tipuri de tehnologii ale inteligenței artificiale etc.

3.    Interferențe și coliziuni cu exigențele statului de drept

În contextul implementării IA în majoritatea sectoarelor de activitate, utilizării lui pe scară largă inclusiv în instituțiile publice cumulată cu procesul de digitalizare, putem vorbi de apariția unui nou concept Statul digital:

„O nouă formă de stat, caracterizată printr-o abordare tehnologică radical diferită de cele cunoscute până acum de teoria statului, dreptului și a organizațiilor.”

„În contextul afirmării realității «statului digital», automatizarea birocratică va agrava tendințele totalitare ale aparatului administrativ și dacă se va recurge la multiplicarea procedurilor pentru a limita efectele negative aferente problema etică generală nu va fi rezolvată. Să nu uităm avertismentul unui antic filosof grec care scria că «democrația nu e numai o afacere de proceduri, ea e, de asemenea, și înainte de toate o chestiune de valori».”

4.    Dominanta drepturilor umane fundamentale

Dezvoltarea unei IA human-centric este abordată din două puncte de vedere: primul se concentrează pe riscuri, pe autoreglementare și pe autoevaluare a dezvoltării noilor tehnologii, al doilea pe integrarea drepturilor omului în ansamblul ciclului de viață al IA.

„Așadar, principiile drepturilor umane se impun a fi incluse în colectarea și selectarea datelor, precum și în concepția, dezvoltarea, desfășurarea și utilizarea modelelor, instrumentelor și serviciilor care rezultă.”

În acest sens cei opt giganți ai Tech (GSMA, INNIT, Lenovo Group, LG Al Research, Mastercard, Microsoft, Salesforce și Telefonica) au semnat Carta spre a „clădi o inteligență artificială mai etică” cu prilejul celui de-al doilea forum mondial al UNESCO în materie de etică a IA privind transformarea guvernanței inteligenței artificiale.

5.    Inteligența Artificială, subiect de drept?

Recomandarea UNESCO din 23 noiembrie 2021 referitoare la inteligența artificială se referă la „sisteme capabile de a trata datele și informația printr-un proces asemănător unui comportament inteligent și comportând în mod general funcții de raționament, de învățare, de percepție, de anticipare, de planificare și de control (punctul 2).”

Față de această definiție și ținând cont de problemele privind răspunderea civilă în cazul sistemul IA precum și a consecințelor creșterii gradului lor de autonomie, „se ridică și problema statutului IA: obiect sau subiect de drept?”

6.    Dreptul unei geopolitici digitale globale

Inteligența artificială transformă inclusiv relațiile internaționale „abolind frontierele «clasice» în profitul spațiului cyber și introducând o nouă resursă cheie, datele, și utilizările pe care le produc. Ea face să se constituie și afirme noi actori, giganții digitalului, care se ridică la rang de cvasistate, cu pretenții de a participa la elaborarea reglementării și desfășurarea guvernanței aferente”.

„Referitor la actorii publici am fi în prezența, în principal, a «trei imperii reglementare»: SUA, China și Uniunea Europeană.”

7. Spre o reglementare de drept internațional

În prezent „asistăm la derularea la nivel internațional a unui proces tot mai viguros de cristalizare a reglementării în materie de inteligență artificială. În aceeași perspectivă de cadru interstatal, cu vocație mondială, dar ca o inițiativă pornită dintr-un context regional se remarcă Convenția-cadru privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept a Consiliului Europei (aflată în fază finală de adoptare). Considerată drept primul tratat constrângător juridic în materie de IA, documentul se caracterizează și prin faptul că e deschis ratificării pentru ansamblul statelor lumii.”

8.    Încadrarea legală a inteligenței artificiale în cele trei „imperii de reglementare”

„Luând în calcul cei trei mari poli economici mondiali și de dezvoltare și utilizare a tehnicilor de IA – SUA, China și Uniunea Europeană – și reacția lor reglementară de până acum, observăm normative de încadrare în evoluție, cu un echilibru între etic și juridic marcat și de tradițiile de sistem de drept de apartenență. În iunie 2023 premierul britanic a prezentat Regatul Unit ca viitor foaier mondial al reglementării IA, dar rezultatele summitului de la începutul lui noiembrie același an nu au condus la reușitele scontate. La rândul său, China și-a lansat noua sa reglementare privind conținuturile generate de IA în august 2023 și Preşedintele SUA a emis un decret pentru o IA sigură, securizată și demnă de încredere, în octombrie 2023. În fine, la nivelul UE, la 13 martie 2024 s-a ajuns la adoptarea finală a IA Act.”

9. Mize complexe, profund transformatoare

Fenomenul IA are cel puțin două consecințe importante:

Pe de o parte se afirmă un drept global al IA: „într-o lume globală și mai ales în privința unei problematici de ineditul, amploarea, complexitatea și dinamica IA asistăm la emergența unui ansamblu de reglementări cu un puternic conținut tehnico-științific, care nu aparține esențialmente nici dreptului național, dar nici dreptului intenațional (interstatal).”

Pe de altă parte, ne îndreptăm către un nou tip de normativitate. Non-dreptul IA: „Deopotrivă obiect și cu pretenție de subiect de drept, vorbindu-se de apariția unei «persoane juridice de al treilea tip», impactul său reclamă inovații asupra normativității existente și dezvoltări substanțiale, calitative pentru viitor, din moment ce dreptul însuși devine un obiect al IA, asistând la apariția unui «transjuridism».”

Posibile concluzii
În ciuda insuficiențelor procesului de reglementare al IA încă prezente, necesitatea adaptării la realitatea acestui fenomen va impune apariția unor reglementări noi: „Sunt așteptate cu deosebit interes și primele reacții la nivelul constituțiilor și/sau cel al jurisprudenței constituționale. Până la atari evoluții decisive, cel mai probabil se va recurge la soluția stabilirii de măsuri aplicate, «de la caz la caz», respectiv la problemele punctuale specifice diferitelor domenii și aspecte supuse reglementării.”