Meta urmărită judiciar în Franța pentru nerespectarea drepturilor de autor

Preocupările legate de consecințele noilor tehnologii, în frunte cu aplicațiile inteligenței artificiale asupra profesiilor juridice au fost deja oficializate în multe țări ale lumii, așa cum o demonstrează și situația din Hexagon. Pe lângă studii, articole și chiar monografii consacrate subiectului, în decembrie 2024 a fost depus în Comisia legislativă a Senatului un raport special, realizat de o echipă de parlamentari asupra impactului inteligenței artificiale generative asupra profesiilor dreptului. Pentru aceasta, comisia în cauză a realizat 26 de audieri, s-a întâlnit cu 98 de persoane și a primit și analizat 52 de contribuții scrise. Concluziile sunt deosebit de relevante pentru situația profesioniștilor juriști, în contextul complicat și evolutiv al revoluției IA. Într-adevăr, dacă aceasta a transformat numeroase sectoare, IA și-a făcut simțită prezența și în domeniul juridic. Numeroase sarcini efectuate de către juriști pot, „în pofida unei calități încă inegale, să fie învățate de aceste modele”. În special cercetarea juridică, sinteza documentară ori redactarea de documente standardizate. În multe state, open data hotărârilor judecătorești reprezintă o reușită semnificativă în acest demers. În Franța, aproape un milion de decizii civile sunt difuzate anual și „Judilibre” a contabilizat circa 6.500.000 de consultații în ultimele 12 luni. Totuși, calendarul de implementare a deciziilor penale a fost reportat și difuzarea hotărârilor anterioare anului 2021 nu e preconizată. Raportul sugerează, de altfel, modificarea legii în materie pentru a securiza reutilizarea deciziilor situate în afara open data. Se preia, de asemenea, și o revendicare a anumitor profesioniști ai domeniului de anonimizare a numelor magistraților care au pronunțat hotărârile respective, cum era practica îndelungată de până azi. 1. Aproprierea noilor tehnologii de profesioniști juriști e rapidă. Potrivit „European legal tech association” 33% dintre aceștia utilizează lunar un instrument de IA generativă. O atenție deosebită se acordă acestora de către studenți; notele obținute în ultimii doi ani nu lasă nicio îndoială asupra influenței pozitive a utilizării avansurilor tehnice în învățarea dreptului. De remarcat că ei utilizează, cel mai adesea, instrumente generaliste gratuite, mai puțin performante decât cele aferente marilor profesioniști. Raportul nu eludează nici limitele IA generative, precum necesitatea de a fi alimentate cu date actualizate, prejudecățile ori chestiunea confidențialității datelor. La rândul lor și profesioniștii dreptului sunt conștienți de insuficiențele tehnologiei. Raportorii nu recomandă modificarea legii, la fel ca și juriștii care și-au exprimat dorința unei stabilități normative în materie. S-a propus, mai degrabă, ca fiecare profesie să-și elaboreze și să-și adopte, pentru completări și amendări, carte etice sau ghiduri de utilizare. Teama de „autojuridicație” ar putea fi înlăturată din cauza limitelor inerente ale acestor modele și plusvaloarea pe care o prezintă analiza și expertiza umane ale profesioniștilor dreptului. În acest sens, documentul pledează pentru înscrierea unei definiții a noțiunii de consultație juridică în lege, în scopul de a se feri de riscul de concurență cu profesiile reglementate. E una din mizele legii privind legal privilege al juriștilor de întreprindere. 2. Autorii raportului s-au preocupat și de amenințările posibile asupra locurilor de muncă. Prima concluzie: IA generativă le va permite „să se concentreze asupra sarcinilor de înaltă valoare adăugată”. În cadrul audierii sale, un fost secretar de stat al departamentului pentru digital a estimat că notarii ar putea câștiga până la o oră și jumătate de timp în tratarea dosarelor mai complicate. Două efecte negative au fost în special semnalate. Mai întâi faptul că IA generativă amenință cabinetele de avocați generaliști care ar putea să întâmpine mai multe dificultăți în menținerea unui nivel suficient de expertiză. De altfel, funcțiile de asistență sunt în general mai vulnerabile, fără ca totuși aceasta să devină o fatalitate. Institutul Național de Formare Notarială anticipează astfel o reducere substanțială a numărului colaboratorilor notarilor și nașterea unor noi meserii legate de instrumentele digitale. Această reducere de posturi de asistenți amenință inserția tinerilor profesioniști. Analiștii problemei au reținut, în această privință, naivitatea manifestată de o mare parte din reprezentanții profesiilor juridice tradiționale, în special a avocaților care susțineau că nu va urma o reducere a angajării stagiarilor, asistenților juridici și a tinerilor colaboratori în cabinetele de avocați. 3. Recurgerea la IA și aplicațiile sale e mai redusă în cadrul jurisdicțiilor. Curtea de Casație a lansat o misiune de reflecție în materie, care își desfășoară lucrările acum. Totuși, trei principale tipuri de utilizări se disting: ameliorarea exploatării considerentelor, analiza bazelor documentare și asistența la redactarea și formalizarea lucrărilor preparatorii. Desigur, atari instrumente sunt deja utilizate. Curtea de Casație o face pentru anonimizarea deciziilor; 25 de agenți adnotatori îndeplinesc munca ce ar necesita pe cea a 300 de persoane. Un algoritm dezvoltat de această instanță procedează la o triere a motivărilor în fapt și în drept cu care a fost sesizată. În curs de dezvoltare, „Natinfo” va aduce date în privința calificărilor penale. Un alt proiect „Epopée” va permite exploatarea datelor inserate în documentele PDF. Tribunalul judiciar din Paris experimentează „Traune”, un instrument de traducere automată. Se evocă, în fine, și un proiect al Direcției de informare legală și administrativă care va permite să se pună o chestiune în limbajul natural privind Legifrance. Așadar, zona jurisdicțiilor s-ar afla într-o anumită întârziere în revoluția IA. 4. Pentru profesiile juridice, IA „va avea un impact considerabil. Procesele muncii se vor schimba radical și, în unele cazuri, domenii notabile de sarcini vor fi complet transferate” se remarca într-un document din septembrie trecut al Uniunii Europene a auxiliarilor justiției. Această asociație a întreprins o serie de analize asupra impactului instrumentelor de inteligență artificială în privința procedurilor judiciare și a riscurilor sociale în special, în ceea ce privește locurile de muncă. Atari aplicații pot ajuta conducătorii jurisdicțiilor în îndeplinirea sarcinilor lor administrative, în materie jurisdicțională, alte aplicații ținând de asistență, dar în niciun caz un instrument nu poate înlocui procesul decizional al judecătorului. În același timp, analiștii problemei (precum G. Thierry în Outils basés sur l’IA: comment le ministère de la Justice veut avancer sur ce sujet en 2025, „Dalloz Actualité”, 17 fevrier 2025) reclamă nevoia ca ministerul justiției să fie mai activ în domeniu, căutând soluții și promovând inițiative fezabile. Recursul la inteligența artificială comportă riscuri: atingeri ale drepturilor fundamentale, în particular dreptul la respectarea vieții private, riscul pierderii de sens, al pierderii de autonomie de către judecător, de reproducere a prejudecăților statistice care pot conduce la a crea ori a perpetua discriminări. Acest gen de instrument trebuie pus în aplicare cu prudență, cu linii directoare clare și un cadru etic pentru utilizare, facultativ, de către magistrați. Organizațiile profesionale reclamă un drept de observație al judecătorilor asupra sistemelor aplicate în jurisdicția lor și de a cere verificarea exactitudinii oricărei informații furnizate unui magistrat prin intermediul unui instrument de IA, înainte de utilizarea sa de către un tribunal. Ca răspuns la asemenea dileme, ministerul justiției a precizat că privilegiază soluțiile elaborate în Hexagon. În afară de lucrările vizând încadramentul juridic al respectivelor instrumente, ministerul de resort se concentrează asupra întocmirii și promovării unei carte de utilizare. Destinat agenților săi, documentul va preconiza regulile minimale de prudență și de atenție, certificarea și controlul sistematic al rezultatelor furnizate, observarea riscurilor de prejudecăți, protecția informațiilor confidențiale și sensibile, excluderea datelor cu caracter personal sau sobrietatea digitală.

La 20 februarie 2025, în cadrul Senatului Franței a fost prezentat și adoptat un raport de informare tematic intitulat „IA și mediul”, privind rolul inteligenței artificiale în accelerarea tranziției ecologice aferentă sectoarelor publice. IA s-a impus în mod progresiv ca un instrument-cheie în acțiunea publică, cu precădere în domeniul mediului. Acest raport tematic pune în lumină potențialul său pentru tranziția ecologică: optimizarea gestiunii resurselor naturale, urmărirea evoluțiilor climatice sau ameliorarea dispozitivelor de prevenire a riscurilor de mediu. În același timp, recurgerea la aplicațiile inteligenței artificiale în materie ridică, de asemenea, mize majore, în special în privința guvernanței datelor, accesului la resurse și definirii unui model economic adaptat. Raportorii amintesc, totodată, importanța de a păstra un echilibru între inovare și protecția drepturilor fundamentale în scopul favorizării încrederii cetățenilor, fără a frâna implementarea soluțiilor de IA în serviciul interesului general al protecției și conservării mediului și climei. Documentul subliniază faptul că amprenta ecologică a IA prezintă un paradox: chiar dacă ea contribuie la optimizarea politicilor de mediu, funcționarea tehnologiilor pertinente se întemeiază pe infrastructuri deosebit de energofage. Antrenamentul modelelor de IA generează un consum masiv de energie electrică și de apă, accentuând emisiile de CO2 și ridicând astfel problema sustenabilității ecologice. Față de o atare constatare, raportul recomandă favorizarea abordărilor mai „frugale” de IA, prin dezvoltare de algoritmi optimizați și integrarea surselor de energie decarbonate. Documentul se concentrează, totodată, în mare parte pe problematica legată de open data și de partajare a datelor de mediu. Dacă datele publice sunt în mod larg deschise, cele deținute de către actorii privați rămân supuse restricțiilor, în pofida interesului lor pentru cercetarea și acțiunea publică, Legea franceză pentru o Republică digitală din 2016 pusese bazele unei deschideri a „datelor de interes general”, dar accesul la informații private rămâne limitat. Raportul propune incitații și mecanisme de experimentare reglementară (sandbox) în scopul încurajării întreprinderilor să partajeze anumite date cruciale garantând un cadru juridic securizat. În fine, se insistă asupra necesității de a identifica un model economic pertinent. Gratuitatea datelor publice și complexitatea aplicării tehnologiilor de IA fragilizează finanțarea operatorilor publici. Industrializarea inovațiilor în IA cu o strategie de acompaniament adaptată, mergând de la susținerea cercetării, până la stimularea creării unui ecosistem competitiv în Europa se impune ca o prioritate. Fără o politică clară în materie de valorificare a tehnologiilor dezvoltate, orice țară riscă să-și vadă talentele și inovațiile captate de actori internaționali ai domeniului, în detrimentul securității sale digitale și ecologice. Să mai menționăm, în același context francez, că printr-un aviz din septembrie 2024 al Comisiei de mediu a Consiliului Economic, Social și de Mediu al Franței s-au prefigurat elementele unei așa-zise IA „frugale și cu finalitate ecologică (de mediu)”. Intitulată „Impacturi ale inteligenței artificiale: riscuri și oportunități pentru mediu”, evaluarea respectivă a urmărit obiective multiple: – precizarea amprentei de mediu a IA; – prefigurarea mizelor necesare de eficiență și sobrietate; – schițarea unui cadru de reflecție pentru o utilizare responsabilă și apropriată a acestor tehnologii față de provocările ecologice, sociale și de interes general. În concepția autorilor raportului, o IA frugală și deci responsabilă cu mediul și clima implică a se ține seama de următoarele recomandări: – asigurarea faptului că actorii formării inițiale și continue integrează în programele lor de pregătire privind sistemele de IA exigențele de eco-concepție și de uz frugal pentru dezvoltările și algoritmii de inteligență artificială; – concentrarea finanțărilor publice de cercetare și inovare privind IA pe finalități în mod direct de mediu și IA frugale. Miza e, în acest sens, aceea de a favoriza finanțarea algoritmilor de optimizare benefică a mediului; – evaluarea sistematică a amprentei de mediu a IA, cerându-se întreprinderilor vizate transparență asupra consumului de resurse și instituirea unui referențial de evaluare. O evaluare a amprentei de mediu specifică SIA nu există încă, dar instituirea ei ar contribui la responsabilizarea întreprinderilor și a consumatorilor în utilizarea noilor tehnologii; – integrarea în mod sistematic a demersurilor de eco-concepție a echipamentelor, în special a celor terminale. Reînnoirea lor e accelerată de dezvoltarea IA și au un impact de mediu important, deopotrivă în construcție și funcționare; – respectarea obiectului de zero artificializare netă pentru proiectele de implementare a centrelor de date și integrarea pentru fiecare dintre ele a principiului recuperării căldurii finale.