În cadrul TAX + LEGAL VIDEOCONFERENCE: DISPUTELE FISCALE – DIRECȚII ȘI EVOLUȚIE, ed. a III-a, Christina Vlădescu, avocat asociat în cadrul Țuca Zbârcea & Asociații, a prezentat tema intitulată „Abordări de ordin practic privind procedura de restituire a sumelor achitate în baza unui act administrativ fiscal anulat”, în care au fost evidențiate cu precădere aspecte jurisprudențiale, de interes și actualitate privind:
- Căile procedurale prevăzute de lege pentru restituirea sumelor achitate în temeiul unui act administrativ fiscal anulat, ce pot fi urmate de către contribuabil;
- Dreptul de opțiune al contribuabilului privind alegerea căii procedurale în vederea restituirii sumelor achitate în temeiul unui act administrative fiscal anulat;
- Reglementarea actuală privind momentul de la care contribuabilul este îndreptățit la dobândă aferentă creanțelor rezultate din anularea unui act administrativ fiscal și reflectarea acesteia în practică;
- Modificările legislative ale textului de lege privind dobânda aferentă creanțelor rezultate din anularea unui act administrativ fiscal, în privința termenului de la care contribuabilul este îndreptățit la dobândă.
Concret, cu privire la restituirea sumelor achitate în temeiul unui act administrativ fiscal anulat, în cadrul videoconferinței s-a discutat atât despre strategia în cadrul unor eventuale litigii având ca obiect anularea actului administrativ fiscal respectiv, cât și despre demersul procedural administrativ ce poate fi urmat în acest sens ulterior obținerii anulării în mod definitiv a actului administrativ fiscal.
Totodată, cu privire la căile procedurale prevăzute de lege pentru restituirea sumelor achitate în temeiul unui act administrativ fiscal anulat, precum și cu privire la dreptul de opțiune al contribuabilului în acest sens, a fost evidențiată și optica Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv a Curții Constituționale cu privire la aceste aspecte, reliefată în mai multe decizii, ale căror considerente au înglobat inclusiv jurisprudență europeană în materie.
În privința anulării actelor administrativ fiscale și a restituirii sumelor plătite în baza acestora, la nivelul Țuca Zbârcea & Asociații, există o experiență integrată, atât a echipei de consultanți fiscali, cât și a litiganților, în astfel de spețe fiind acordată asistență de specialitate încă din faza prelitigioasă și până la soluționarea definitivă a litigiilor, precum și, după caz, în cadrul demersurilor administrative și judiciare ulterioare acestui moment.
De asemenea, Ioana Gelepu, avocat asociat al Țuca Zbârcea & Asociații a punctat o serie de aspecte legate de viziunea instanțelor asupra cererilor de suspendare a actelor administrativ fiscale.
Astfel, în ceea ce privește cerința cazului temeinic justificat, Ioana Gelepu a semnalat că există două tendințe ce se conturează în practica instanțelor. Astfel, uneori e posibil să se refuze analiza argumentației specifice pe motiv că nelegalitatea actului administrativ fiscal va forma obiectul cenzurii în cadrul acțiunii în anulare. Astfel de soluții nu iau în calcul faptul că aparența de nelegalitate nu poate fi demonstrată prin argumente complet diferite de cele invocate în cadrul unui demers de fond. Ca atare, singura soluție pentru reclamant este să se raporteze, în cadrul cererii de suspendare, la elementele palpabile ce susțin nulitatea actului administrativ fiscal. În schimb, în alte cazuri, instanțele acceptă în mod corect ideea că această condiție implică verificarea, în mod sumar, a nelegalității actului administrativ fiscal. În aceste condiții, este util ca partea să opteze pentru o linie sintetică a argumentației legate de această cerință, linie care ar trebui să surprindă elemente ce nu impun o analiză în profunzime.
Și în ceea ce privește cerința prejudiciului grav și iminent există mai multe curente ale instanțelor. Uneori, astfel de cereri de suspendare se resping pe motiv că nu s-a demarat executarea silită (deși legea nu impune o atare cerință, și anume începerea procedurii execuționale). În plus, un contribuabil care ar decide să depună cererea doar la momentul inițierii unei astfel de proceduri se expune riscului ca aceasta să se finalizeze înainte de fixarea termenului de judecată (date fiind celeritatea executării, pe de o parte, și încărcătura instanțelor, pe de altă parte). În alte cazuri, se reține că nu este îndeplinită condiția pe motiv că reclamantul nu a făcut dovada unui blocaj iminent al activității (deși nici acest criteriu nu rezultă din norma legală).
În concluzie, este indicat ca argumentarea prejudiciului să se realizeze prin raportare la repere cât mai concrete: nivelul creanței ce ar putea fi executată silit, raportul încasări/datorii curente pentru perioada relevantă, situația pierderilor suferite în anul precedent - dacă este cazul -, clauzele din diverse contracte care fac trimitere la ipoteza executării și consecințele atrase.
TAX + LEGAL VIDEOCONFERENCE: DISPUTELE FISCALE – DIRECȚII ȘI EVOLUȚIE, ed. a III-a a fost organizată de societatea de avocați Țuca Zbârcea & Asociații, divizia de fiscalitate Țuca Zbârcea & Asociații Tax, cu sprijinul Wolters Kluwer Romania și al partenerilor: Camera de Comert și Industrie a Municipiului București, Juridice.ro, Legal Marketing, Newsweek, Universul Juridic.